Fosta graniţă de est a Imperiului Roman – Limes – care se afla şi pe teritoriul Oltului, ar putea intra în patrimoniul cultural UNESCO, o comisie fiind constituită la nivelul Ministerului Culturii pentru realizarea documentaţiei necesare. În judeţ au fost identificate patru foste aşezări şi fortificaţii romane, în Piatra Olt, Dobrosloveni, Gostavăţu şi Tia Mare.
Teritoriul județului Olt era străbătut de la nord la sud de limesul Alutan ce reprezenta granita de est a Imperiului Roman şi care avea ca reper linia cursului râului Olt. De-a lungul acestui hotar, pe partea dreaptă, au fost construite o serie de aşezări şi fortificații romane, majoritatea dintre acestea fiind identificate și protejate din punct de vedere al patrimoniului cultural național.
Directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură (DJC) Olt, Cătălin Andronăchescu, a declarat că la nivelul Ministerului Culturii este constituită Comisia Națională „Limes”. Scopul acestei comisii este coordonarea şi controlul proiectelor de cercetare, necesare realizării documentaţiei pentru clasarea ca monument istoric şi pentru monitorizarea strategiei de management a Limesului în vederea înscrierii pe Lista Indicativă a Patrimoniului Mondial – UNESCO a obiectivelor de patrimoniu cultural imobil ce au alcătuit frontiera Imperiului Roman, pe teritoriul României.
Printre obiective se numără castrul roman și aşezarea de la Acidava (Enoşeşti, Piatra Olt), aşezarea romană – fosta capitală a Daciei Malvensis de la Romula (Reşca, comuna Dobrosloveni), castrul roman de la Slăveni (comuna Gostavățu) şi aşezarea romană fortificată de la Tia Mare.
„Responsabilitățile pe sectoarele de limes, sunt desemnate astfel: Muzeul Naţional de Istorie a Transilvanici Cluj Napoca – sector Vest, Nord-Vest şi Nord; Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni Sfântu Gheorghe – sector Est, corespunzător Carpatilor Răsăriteni: Muzeul National de Istorie a României – sector Sud-Est şi Sud, corespunzător Carpaților Meridionali şi sudului României. Teritoriul județului Olt este străbătut de la nord la sud de limesul Alutan ce reprezenta granita de est a Imperiului Roman şi care avea ca reper linia cursului râului Olt, de-a lungul căruia pe partea dreaptă, au fost construite o serie de aşezări şi fortificații romane, majoritatea dintre acestea fiind identificate și protejate din punct de vedere al patrimoniului cultural național. Între aceste obiective se numără castrul roman și aşezarea de la Acidava (Enoşeşti, Piatra Olt), aşezarea romană – fosta capitală a Daciei Malvensis de la Romula (Reşca, comuna Dobrosloveni), castrul roman de la Slăveni (comuna Gostavățu) şi aşezarea romana fortificată de la Tia Mare”, a explicat Andronăchescu.
El a adăugat că includera unor situri arheologice pe lista indicativă naţională reprezintă avantaje, dar și responsabilități, între care și obligația autorităților locale de a asigura paza în vederea menținerii intacte a stării de conservare a monumentelor reprezentând situri arheologice.
„Legislația națională prevede includerea și înregistrarea în Planurile Urbanistice Generale a siturilor arheologice și a zonelor de protecție, cu scopul asigurării unui regim de protejare eficient și din punct de vedere al legislației privind amenajarea teritoriului și urbanismul”, a mai arătat Cătălin Andronăchescu.
Laurenţiu Comănescu, inspector superior în cadrul DJC Olt, a arătat că, în prezent, există realizate PUG uri pentru localităție Piatra-Olt, Dobrosloveni şi Tia Mare, care au incluse și perimetrul siturilor arheologice cuprinse în lista limesului Alutan, care străbate şi teritoriul județului Olt.
„Au fost sesizate de către responsabilul Comisiei Limes pentru județul Olt unele probleme în luna ianuarie 2021 pe teritoriul UAT Piatra Olt, în perimetrul sitului de la Acidava, cu privire la existenta depozitării unor deşeuri menajere și moloz. Urmarea a fost inițierea unui control comun cu reprezentanții Comisariatului Gărzii de Mediu Olt, care s-a finalizat cu remedierea situaţiei constatate, respectiv evacuarea acelor deşeuri depozitate defectuos și care afectau integritatea zonei protejate”, a arătat Comănescu.
Perimetrul castrului roman de la Slăveni, din comuna Gostavăţu, este de asemenea afectat de amplasarea neautorizată a unor construcții, realizate de-a lungul anilor. Reprezentanţii DJC spun că urmează ca, în colaboare cu primăria, acestea să fie îndepărtate, nefiind compatibile cu statutul de monument istoric, respectiv sit arheologic de importanță națională, implicit obiectiv component susceptibil de a fi cuprins în patrimonioul UNESCO.
„În perimetrul zonelor protejate ale acestor situri arheologice există o serie de restricții în ceea ce privește regimul construcţiilor, care sunt impuse de reglemetărilor urbanistice stabilite prin PUG-uri, mare parte din perimetrele protejate fiind suprapuse în prezent de locuințe particulare”, a conchis Laurenţiu Comănescu.
Reprezentanţii DJC asigură sprijin pentru Comisia Limes din punct de vedere al identificărilor în teren, al realizării documentațiilor specifice, precum şi în relația cu autoritățile locale pe teritoriul cărora se află aceste obiective.
