Pe 7 ianuarie, de Sfântul Ioan Botezătorul, aproape 2 milioane de români își sărbătoresc onomastica, ocazie marcată de tradiții românești precum „Udatul Ionilor” și stropirea cu agheasmă, simboluri de protecție și speranță pentru noul an.
Aproape 2 milioane de români îşi vor sărbători onomastica marţi, 7 ianuarie, de Sfântul Ioan Botezătorul, iar cei mai mulți dintre aceștia sunt bărbați, transmite Agerpres.
Mai precis, este vorba despre 1.953.014 români, dintre care 1.296.437 bărbaţi şi 656.577 femei, potrivit datelor furnizate de Direcţia pentru Evidenţa Persoanei.
Citeşte şi: Demi Moore, favorită pentru Oscar după câştigarea Globului de Aur
Cei mai mulţi sărbătoriţi, 436.873, au prenumele Ioan, iar 366.329 au fost botezați Ionuț.
Lor li se adaugă cei care se numesc Ion – 319.994, Ionel – 131.634, Nelu – 19.867, Ivan – 7.931, Jan – 4.363, Ionică – 4.361, Jean – 3.307 şi Ioniţă – 1.778.
Dintre femei, cele mai multe sărbătorite poartă numele de Ioana – 394.552.
Își celebrează onomastica și cele botezate cu derivate din numele Sfântului, cum ar fi Ionela – 148.488, Oana – 71.757, Ionica – 19.006, Nela – 10.645, Ionelia – 6.752, Jana – 4.665, Ionuţa – 579 şi Onuţa – 133.
Potrivit Evangheliei, Sf. Ioan Botezătorul s-a născut cu 6 luni înainte de Iisus Cristos, pe care l-a botezat în Râul Iordanului. Numele de Ioan i-a fost dăruit de Dumnezeu, nu de părinți. Irod i-a tăiat capul Sfântului Ioan Botezătorul, după ce acesta îl mustrase pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada. În ura ei de moarte, Irodiada a sfătuit-o pe Salomeea, fiica ei, să-i ceară lui Irod capul Botezătorului ca răsplată că dansul ei fusese pe placul tuturor.
Ca obiceiuri și tradiții românești, se spune că în dimineaţa zilei de Sfântul Ion, oamenii trebuie să se stropească cu agheasmă, pentru a fi feriţi de boli în timpul anului. De asemenea, exista obiceiul numit „Udatul Ionilor”, în Transilvania, în trecut, toți „Ionii” erau purtaţi prin sat până la râu, unde erau botezaţi, conform Digi24.
Tradiția mai spune și că, după Sfântul Ioan, se botează gerul, adică se înmoaie frigul și începe să se facă mai cald.
Din seria sărbătorilor și a altor evenimente, în România, sunt 17 zile libere în anul 2025: 1-2 ianuarie — Anul Nou, 6 ianuarie — Bobotează, 7 ianuarie — Sfântul Ion, 24 ianuarie — Ziua Unirii Principatelor Române, 18 aprilie — Vinerea Mare, 20- 21 aprilie — Paștele, 1 mai — Ziua Muncii, 1 iunie — Ziua Copilului, 8- 9 iunie — Rusalii, 15 august — Adormirea Maicii Domnului, 30 noiembrie — Sfântul Andrei, 1 decembrie — Ziua Națională a României, 25- 26 decembrie — Crăciunul.