Moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan a fost aprobată, marţi, de plenul unit Parlamentului.
Votul a fost copleşitor împotriva lui Bolojan. Moţiunea a fost votată cu 281 voturi „pentru“ şi 4 voturi „împotrivă“.
Căderea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură declanșează un mecanism constituțional precis, însă nu provoacă automat alegeri anticipate. Primul efect este demiterea politică a Cabinetului, care rămâne în funcție cu atribuții limitate până la învestirea unui nou Executiv. În această perioadă, Guvernul poate administra doar treburile publice curente, fără a avea dreptul de a emite ordonanțe sau de a iniția proiecte de lege.
Președintele României preia rolul central, având obligația de a consulta partidele parlamentare pentru a desemna un candidat pentru funcția de prim ministru. După desemnare, candidatul are la dispoziție zece zile pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului și listei de miniștri. Noul Guvern își intră deplin în atribuții doar după obținerea votului majorității parlamentarilor și depunerea jurământului.
Dizolvarea Parlamentului și organizarea alegerilor anticipate reprezintă o posibilitate, nu un automatism. Președintele poate decide dizolvarea Legislativului doar dacă Parlamentul respinge cel puțin două solicitări de învestitură în termen de șaizeci de zile de la prima cerere.
Istoria politică oferă exemplul Guvernului Emil Boc I, demis prin moțiune în anul 2009. Acesta a funcționat ca interimar timp de șaptezeci și unu de zile, până în decembrie, după ce variantele inițiale de premier au fost respinse de Parlament. Durata interimatului lui Ilie Bolojan va depinde, așadar, exclusiv de viteza cu care partidele vor reuși să cristalizeze o nouă majoritate la Cotroceni.
