- Advertisement -
Scăderea istorică a nivelului Dunării readuce în atenție un fenomen ciclic, în care teoriile conspirației concurează explicațiile specialiștilor. De la acuzații privind furtul apei de către Ucraina până la ideea că autoritățile ascund adevărul, rețelele sociale sunt inundate de narațiuni fără dovezi.
Sociologul Bruno Ștefan, fondatorul Biroului de Cercetări Sociale, explică pentru NewsEdge mecanismele profunde ale acestei crize de încredere.
Fenomenul nu este o noutate. În pandemie, au apărut epidemiologii de Facebook, iar războiul din Ucraina a generat falși strategi militari. Acum, situația hidrologică a fluviului alimentează ipoteze neverificate despre apa blocată în lacuri sau presupuse diferențe artificiale față de Bulgaria. Orice întârziere a instituțiilor în comunicare generează suspiciuni, iar publicul preferă poveștile simple, cu un vinovat clar identificabil, în locul explicațiilor tehnice.
Neîncrederea în experți are rădăcini adânci în istoria recentă a României, unde cetățenii s-au simțit adesea ignorați de deciziile statului. Când specialiștii își pierd credibilitatea, spațiul public este acaparat de mistici sau influenceri care oferă certitudini confortabile. În plus, manipularea prinde mai ușor în rândul persoanelor aflate la distanță de locul evenimentelor, care nu au acces la realitatea directă și depind de imagini scoase din context.
Opinia publică se formează adesea în grup, prin validare reciprocă între vecini, colegi sau prieteni, unde figurile locale de autoritate pot opri sau valida zvonurile. Reconstituirea încrederii nu se poate face prin comunicate rigide, ci prin performanță administrativă reală și printr-o comunicare publică adaptată, în care experții să apeleze la specialiști capabili să explice fenomenele complexe pe înțelesul tuturor. În lipsa unor instituții credibile, fiecare nouă criză va continua să genereze același ciclu de confuzie și speculație.
citeşte articolul complet, pe NewsEdge.ro
