-
Un mare pericol în România este că, de câțiva ani, ca urmare a încălzirii globale, în județele Dolj și Olt, situate în sud-vestul țării, se dezvoltă un fenomen de deșertificare.
-
Aproximativ 100.000 de hectare erau în 2011 afectate de deşertificare, iar în prezent, spun reprezentanţii ONG-urilor, situaţia este mult mai gravă.
-
Sudul României se transformă încet-încet într-un deșert, iar experții avertizează că, dacă nu se iau măsuri, vom avea în curând peisaje asemănătoare cu cele din Africa de Nord.
-
Regiunea este deja cunoscută sub numele de „Sahara Olteniei”, un triunghi între Craiova, Calafat și Corabia, iar dunele deșertice avansează cu mii de hectare în fiecare an.
-
În noile condiţii, în loc de roșii sau pepeni se cultivă fructe exotice, obișnuite cu acest climat, precum kiwi sau curmale.
-
Împăduririle şi irigarea solului reprezintă principalele soluţii, însă la acest moment vorbim doar de acţiuni sporadice întreprinse de ONG-uri sau de câţiva fermieri.
Deşertificare este încă reversibilă, însă lipseşte voinţa şi înţelegerea între autorităţile locale, arată Gheorghe Popa, din cadrul Oficiului pentru Studii Pedologice şi Agrochimice (OSPA) Dolj. Specialistul dă exemplul perioadei comunismului, când se iriga centralizat şi „norma de udare deasă şi mică” împiedica vânturarea nisipului.
„La acest moment, datorită faptului că au fost ploi, sunt cele mai bune condiţii pentru reducerea deşeritificării. Este nevoie de o normă de udare deasă şi mică. În al doilea rând, plantaţiile de protecţie sunt importante. (…)
Salcâmul creşte foarte repede şi se pune intercalat pentru a nu se mai spulbera nisipul. Depinde şi de localnici, pentru că noi acum ne batem joc de agricultură.
Dacă se putea face agricultură pe timpul lui Ceauşeascu, se putea face și acum. Cu o normă de udare mică și deasă nu mai spulberi nisipul. Se pot face tot felul de activități, dar nu este înțelegere între primari. Nu se mai practică agricultura dinainte. Înainte era o strictețe”, spune Gheorghe Popa.
În schimb, canalele de irigaţii s-au degradat şi au fost abandonate, iar acum urmează să fie transformate în parcuri fotovoltaice, deşi aproximativ 20% din suprafaţa judeţului Dolj este deşertificată.
„Avem multe canale care nu sunt cu apă, care puteau fi folosite. Acum se pun panouri fotovoltaice pe șase sute de hectare de pe canalul Sadova-Corabia, chiar unde este canalul de irigaţii făcut. În loc să-l punem în funcţiune. În principiu, nu se vrea!
Pe Dolj, cam 21% din suprafaţă este afectată. Situaţia poate fi ameliorată şi, dacă nu facem noi, ne mai ajută Dumnezeu: dă câte o ploaie la trei zile şi nu le mai ia vântul”, a conchis Gheorghe Popa.
continuarea, în PRESShub
