Echinocțiul de primăvară 2026 are loc vineri, 20 martie, la ora 15:45, contrazicând data de 21 martie pe care mulți dintre noi am învățat-o în băncile școlii. Această schimbare nu este o eroare, ci rezultatul unei neconcordanțe fascinante între mecanica cerească și calendarul civil. În realitate, primăvara astronomică nu va mai reveni pe data de 21 martie decât în anul 2102.
Anul acesta, calculele astronomice au fost realizate cu o precizie chirurgicală de către experții internaționali. „Laboratorul Temps Espace din Franța a calculat cu precizie momentul echinocțiului: vineri, 20 martie, la ora 15:45:57, ora Parisului”, notează specialiștii în domeniu.
Deși tradiția școlară ne-a fixat data de 21, realitatea astronomică este diferită de mai bine de un deceniu. „Echinocțiul de primăvară cade pe 20 martie încă din 2012. Va continua astfel până în 2047. Din 2048, data se va muta chiar pe 19 martie”, precizează publicația Futura Sciences.
Ce se întâmplă în univers în acest punct critic
Etimologic, termenul provine din latinescul aequus (egal) și nox (noapte), definind momentul în care durata zilei este egală cu cea a nopții peste tot pe glob. Din punct de vedere astronomic, acesta este punctul în care Soarele se află la intersecția planului ecliptic – definit de orbita Pământului – și a planului ecuatorial celest. În timp ce în emisfera nordică sărbătorim sosirea primăverii, în emisfera sudică acest moment marchează începutul toamnei.
Mecanica din spatele decalajului calendaristic
Explicația variației datelor rezidă în faptul că anul calendaristic nu se suprapune perfect pe cel astronomic. Planeta noastră are nevoie de aproximativ 365,242 de zile pentru a efectua o rotație completă în jurul Soarelui, nu de exact 365. Această fracție suplimentară face ca datele echinocțiilor și solstițiilor să varieze cu aproximativ 6 ore în fiecare an.
Deși anii bisecți intervin pentru a recupera acest decalaj, corecția nu este una perfectă. Ca urmare a acestor oscilații cosmice, „iarna care tocmai s-a încheiat a durat 88 de zile, 23 de ore și 43 de minute – puțin mai scurtă decât media”, conform datelor furnizate de observatoarele astronomice.
