Prefectura Gorj, INDOLENŢĂ pe bani publici. REFUZĂ să transmită lista clădirilor din judeţ cu risc seismic

Prefectura Gorj răspunde cu indolenţă la o solicitare cât se poate de serioasă, făcută de Reporter 24, în baza legii. Reprezentanţii Guvernului în teritoriu ne-au trimis „la plimbare” atunci când am solicitat lista clădirilor cu risc seismic din judeţ.

Mai marii din Prefectura Gorj invocă prevederile Legii 212/2022 şi trimit jurnaliştii să facă astfel de solicitări fiecăreia dintre cele 70 de unităţi administrativ teritoriale din judeţ.

CITEŞTE ŞI: CRAIOVA | Centrală electrică fotovoltaică, în zona Făcăi. Contractul pentru investiția de peste 3 milioane de lei a fost semnat

Cu alte cuvinte, instituţia care reprezintă Guvernul Ciucă în teritoriu transmite că nu deţine o situaţie centralizată cu privire la aceste clădiri, chiar dacă şeful Executivului cere accelerarea implementării Planului naţional de consolidare a clădirilor cu risc seismic.

Asta, sau pur şi simplu nu vrea să le comunice mass-media, aruncând răspunderea în altă parte.

În alte judeţe din Oltenia, Prefecturile au o situaţie centralizată a clădirilor cu risc seismic, direct sau prin intermediul inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă, şi au transmis-o şi către presă.

Răspunsul oficial al Prefecturii Gorj:

1 de 2

După cutremurele din Turcia și Siria, premierul Nicolae Ciucă a cerut Ministerului Dezvoltării să prezinte în următoarea şedinţă de Guvern măsuri pentru accelerarea implementării Planului naţional de consolidare a clădirilor cu risc seismic.

„Sunt convins că pentru fiecare dintre cetăţenii români imaginile din Turcia au trezit amintiri dureroase legate de ceea ce s-a întâmplat în România în anul 1977. (…) În acest moment, există două planuri de reabilitare seismică. Este vorba despre un plan naţional de consolidare a clădirilor care se derulează prin Ministerul Dezvoltării, care are un buget de aproximativ 700 de milioane, 200 de milioane sunt bani de la bugetul de stat, credite bugetare şi, desigur, 500 de milioane credite de angajament, iar cea de-a doua linie este cea asigurată prin implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. În programul Valul Renovării discutăm de peste 500 de milioane de euro”, a declarat Ciucă, la începutul şedinţei de săptămâna trecută a Guvernului, potrivit Agerpres.

El a subliniat că în derularea acestor programe cetăţenii nu vor fi obligaţi să contribuie financiar şi a solicitat creşterea ritmului de implementare.