„Risipa alimentară este un cost”, spune preşedintele Asociaţiei HORA (principalii jucători din industria Horeca), Ion Biriş. Toate aceste produse pot fi donate, dar pentru acest lucru este nevoie de un cadru legal.
Legea 217/2016 împotriva risipei alimentare nu are norme metodologice de aplicare, iar jucătorii din piaţă nu pot dona alimentele pe care altfel cheltuie ca să le arunce. Primul studiu de acest gen arată că risipa alimentară merge în baruri şi restaurante până la 30%, scrie economica.net.
Chiar dacă există Băncile pentru Alimente, ajunse la nouă bănci regionale funcţionale, restaurantele, hotelurile şi principalii jucători din istoria HORECA nu beneficiază de cadrul legal pentru donarea unui piept de raţă cu caise sau cerb cu dulceaţă de afine.
Preşedintele Asociaţiei Băncilor pentru Alimente precizează că în ciuda celor nouă bănci de alimente funcţionale şi a faptului că asociaţia pe care o conduce a lucrat la două rânduri de norme metodologice care nu s-au finalizat încă.
„De aceea, la finalul zilei, ne vedem siliţi să aruncăm între 5% şi 15% din mâncarea produsă zilnic în baruri şi restaurante. Chiar dacă am avea încheiată o anumită convenţie cu o cantină, tot nu avem posibilitatea legală să donăm aceste produse şi eventual să beneficiem de o anumită deductibilitate… Totul ţine de legislaţie, până la urmă. Putem lua şi noi în calcul noile procese de refrigerare şi congelare care permit mâncării să îşi păstreze aceleaşi proprietăţi ca atunci când a fost fabricată. Sau putem lua în calcul obiceiul care urmează să îl implementeze acum Spania: obligaţia să ai anumite cutii în care să iei acasă mâncarea pe care nu o consumi”, a declarat Ion Biriş.
În acest sens, Ion Biriş arată că cea mai multă mâncare se pierde în industria de evenimente şi în cea a cantinelor restaurant din zona birourilor corporatiste. Astfel, doar cele două ramuri ale industriei au fiecare pierderi de circa 30%.
Edenred România, în parteneriat cu Organizaţia Patronală a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA) și Mastercard lansează primul studiu privind risipa alimentară în restaurantele din România, cu obiectivul de a înțelege care sunt principalele momente și cauzele pentru producerea risipei, precum și nevoile operatorilor din industrie pentru o gestionare eficientă a ingredientelor și preparatelor. De asemenea, prin experiența de care dispun, partenerii au realizat un material prin care sprijină operatorii în demersul lor de reducere a risipei alimentare: Ghidul „Redu risipa alimentară în 10 pași” conține principii și recomandări practice pentru o gestionare eficientă în locațiile operatorilor.
Conform datelor, 73% dintre respondenți au declarat că se confruntă cu risipa alimentară, iar 55% au implementat deja măsuri pentru a o reduce. Jumătate dintre operatori aruncă zilnic între 1-5% din mâncarea produsă, iar 20% aruncă între 5-15%. În topul celor mai aruncate produse se află materiile prime: fructe, legume, carne, în proporție de 70%, urmate de mâncărurile deja preparate (30%). Pentru 3 din 10 operatori, risipa are loc exclusiv în bucătărie, în timp ce pentru ceilalți 7 din 10, aceasta se produce în restaurant sau în ambele locuri.
, Ion Biriş. Toate aceste produse pot fi donate, dar pentru acest lucru este nevoie de un cadru legal.){kind=link}