Andrei Crăciun, reprezentantul Greenpeace România, a explicat la Podcastul „Ionuţ Jifcu“ modul în care cetățenii din județele Dolj și Gorj pot accesa banii alocați prin Fondul pentru Tranziție Justă pentru a construi comunități energetice până în luna martie 2027.
Episodul integral al podcastului:
Majoritatea programelor publice pentru finanțarea energiei regenerabile acoperă 50 sau 60 la sută dintr-un proiect în cel mai bun caz. Apelul din cadrul Tranziției Juste, care este deschis în prezent în România, acoperă până la 98 la sută. Andrei Crăciun, reprezentantul Greenpeace România, a comparat schemele de finanțare la nivel european și a menționat că nu a întâlnit această cifră în nicio altă parte. Pentru cetățenii din județele Dolj și Gorj, adică cele două zone unde fondurile sunt rezervate, aceasta este o ofertă ce nu va mai reveni curând.
Ce este o comunitate energetică și de ce diferă față de un prosumator
Cei mai mulți oameni își imaginează prosumatorul clasic: o singură gospodărie, panouri pe acoperiș și o baterie pentru perioada nopții. O comunitate energetică păstrează aceeași tehnologie și adaugă elementul de colaborare. Cetățenii, primăriile, micile afaceri și asociațiile formează o singură entitate juridică. Împreună, aceștia pot construi un parc fotovoltaic la marginea localității, pot împărți energia electrică produsă, pot adăuga sisteme de stocare și pot instala pompe de căldură în clădiri publice, cum ar fi școlile.
Pragul legal minim este de cinci membri. O asociație reprezintă forma cea mai simplă pentru înființare. Prețul acestui parteneriat constă în birocrație, însă beneficiul major este scara de amploare: același efort produce un impact mult mai mare atunci când mulți oameni acționează împreună.
De ce blocurile de locuințe constituie cel mai clar exemplu
Înainte ca aceste comunități să beneficieze de un cadru legal, o asociație de proprietari putea instala panouri pe acoperiș, însă energia electrică putea deservi doar spațiile comune, adică iluminatul pe casa scării, liftul sau cutiile pentru colete. Aceasta nu putea ajunge în interiorul apartamentelor. Conform normelor actuale pentru partajarea energiei sau autoconsum colectiv, curentul electric poate fi folosit direct în locuințe.
Andrei Crăciun extinde această idee, utilizând modele deja funcționale în alte state europene:
Două sau trei blocuri cu spațiu redus pe acoperiș instalează panouri pe terenul deținut de primărie, cooptând autoritatea locală drept partener.
Gospodăriile din mediul rural pun fonduri în comun pentru un mic teren la marginea satului, unde construiesc un parc fotovoltaic.
Cetățenii colaborează cu primăria pentru a monta pompe de căldură într-o școală, un centru de îngrijire sau un azil de bătrâni.
Fiecare proiect inclus în acest apel trebuie să conțină o componentă de stocare. Andrei Crăciun a atras atenția asupra crizei energetice din vara trecută, legată de oprirea reactoarelor 1 și 2 de la Cernavodă, drept motiv principal: stocarea energiei produse pe parcursul zilei este esențială.
O comunitate care pornește cu panouri solare poate adăuga ulterior o stație de încărcare sau un autovehicul electric comun, alimentat direct de la panourile aflate în proprietate.
Banii disponibili: 3,5 milioane de euro pentru Dolj și 41 de milioane pentru Gorj
Alocările financiare sunt clar stabilite. Județul Dolj dispune de 3,5 milioane de euro rezervate strict pentru proiectele inițiate de cetățeni sau asociații de proprietari. Județul Gorj are alocate 41 de milioane de euro. Andrei Crăciun a catalogat ambele sume drept considerabile, fiind suficiente pentru un număr însemnat de proiecte, și a subliniat că cele două județe se află printre primele locuri din țară unde există astfel de fonduri.
Parcurile fotovoltaice edificate de comunitățile energetice își acoperă de regulă costurile în interval de 10 până la 15 ani. Cu 98 la sută din costuri acoperite, a susținut el, beneficiile apar aproape imediat.
„Cele 98 de procente reprezintă ceva ce nu am întâlnit în situațiile pe care le-am analizat”, a declarat Andrei Crăciun, reprezentantul Greenpeace România.
De la un concept izolat la 400.000 de prosumatori
Europa a început să dezvolte ceea ce Andrei Crăciun a numit „democrație energetică” în perioada 2000–2010. Raționamentul a fost simplu: sistemele centralizate expun gospodăriile la orice fluctuație de preț de pe bursa de energie, la orice conflict armat și la orice creștere a costului pentru un baril de petrol, în timp ce nimeni nu poate trăi fără electricitate sau căldură. Cetățenii au decis să producă o parte din propria energie. Belgia, Germania, Olanda, Grecia, Spania și Portugalia au creat cadre de reglementare, iar multe dintre acestea au adăugat sprijin suplimentar sub formă de deduceri fiscale și achiziție garantată a surplusului de energie.
România a urmat cu întârziere. Prosumatorii au început să apară în jurul anilor 2019 și 2020, când un număr restrâns de pionieri putea fi numărat pe degete și abia putea funcționa în lipsa reglementărilor sau a finanțării. În prezent, numărul acestora se ridică la aproximativ 400.000. Andrei Crăciun privește comunitățile energetice pe aceeași traiectorie: România se află în urmă față de alte țări, însă deține un potențial considerabil de recuperare a decalajului. Primăriile își doresc energie regenerabilă ieftină pentru școli, aziluri, spitale și iluminat public, iar gospodăriile vulnerabile au nevoie de acces la energie.
Patru ani și jumătate de eforturi pentru crearea cadrului legal
Organizația Greenpeace desfășoară activități privind comunitățile energetice începând din anul 2022. Primii unu sau doi ani s-au dovedit cei mai dificili, fiind dedicați explicării conceptului către public și mass-media. Ulterior, organizația a colaborat cu autoritățile centrale pentru crearea unui cadru legislativ, dat fiind că partajarea energiei rămâne imposibilă dacă normele stabilite de reglementator o interzic. De asemenea, s-au derulat acțiuni de lobby pentru obținerea de fonduri publice accesibile cetățenilor, nu doar marilor companii.
Protestele au reprezentat o altă componentă a demersului. Toamna trecută, fondurile au riscat să fie redirecționate către alte priorități, moment în care Greenpeace a organizat acțiuni de protest. Andrei Crăciun a menționat că vocile cetățenilor din mai multe județe, inclusiv Dolj și Gorj, au contribuit decisiv la repunerea banilor în buget. Un an mai târziu, apelul este deschis. Reputația de opoziție a organizației, a explicat el, ascunde jumătatea constructivă a muncii depuse: aceasta propune mereu soluții, însă latura respectivă devine mai puțin vizibilă decât un protest.
Lipsa de încredere și calendarul strict al proiectului
Programul de Tranziție Justă vizează șase județe cu economii bazate istoric pe activități poluante: Gorj, Hunedoara, Dolj, Mureș, Galați și Prahova. Scopul urmărit constă în sprijinirea tranziției către activități mai curate prin măsuri dedicate competențelor, micilor afaceri și investitorilor mari.
Andrei Crăciun nu ignoră scepticii. Programul a înregistrat întârzieri, iar multe investiții programate cu ani în urmă abia acum încep să avanseze. Acest apel a fost lansat cu întârziere. Atunci când promisiunile nu sunt onorate, încrederea scade, iar cetățenii au tot dreptul să manifeste reținere. De asemenea, autoritățile locale nu dispun întotdeauna de capacitatea necesară pentru a urmări fiecare program și a informa cetățenii, având și ele nevoie de sprijin.
Soluția constă în aliniere. Legislația există în prezent după ani de absență, finanțarea este disponibilă, iar mai multe grupuri de mediu lucrează pentru informarea cetățenilor și a autorităților. Organizația Greenpeace organizează ateliere online la mijlocul lunii noiembrie și oferă îndrumare celor care doresc să dezvolte proiecte.
Etapele necesare și importanța demarării imediate
Apelul s-a deschis la data de 30 septembrie 2026 și se va închide la sfârșitul lunii martie 2027. Andrei Crăciun afirmă că această perioadă este suficientă, însă avertizează împotriva obiceiului de a lăsa totul pe ultima sută de metri. Etapele procedurale sunt numeroase:
1. Documentarea cu privire la subiect, participarea la un atelier de lucru și discuțiile cu vecinii.
2. Formarea unui grup de cel puțin cinci membri.
3. Crearea unei entități juridice, de regulă o asociație: redactarea statutului, înregistrarea la tribunal și parcurgerea unei perioade de așteptare de aproximativ o lună sau o lună și jumătate.
4. Înregistrarea ca entitate reprezentând o comunitate energetică la ANRE, autoritatea de reglementare în domeniul energiei.
5. Elaborarea cererii de finanțare, ceea ce pentru majoritatea cetățenilor implică angajarea unei firme de consultanță pentru realizarea studiilor de fezabilitate și a estimărilor de consum.
Ghidurile de finanțare consideră onorariile pentru consultanță drept costuri indirecte eligibile, astfel încât cetățenii nu trebuie să suporte această cheltuială din propriile buzunare. Demersurile inițiate în luna februarie pentru o depunere în martie sunt tardive. Un reprezentant a subliniat că apelurile de acest tip sunt uneori prelungite, însă interesul manifestat constant pe parcurs rămâne definitoriu.
