Oamenii din întreaga lume au adoptat mai multe obiceiuri pe care le practică în prag de an nou şi despre care cred că le vor purta noroc. În pandemie, dansul în aer liber pentru sănătate şi noroc este mai greu, dar umplerea portofelelor cu bani pentru un an prosper este posibilă.
Se crede că Anul Nou trebuie să te prindă cu haine noi pentru ca în următoarele 365 de zile să primeşti cât mai multe cadouri. De asemenea, pentru un an norocos şi plin de iubire sunt de preferat hainele roşii, roşul fiind considerat culoarea veseliei şi a dragostei.
În noaptea dintre ani şi pe 1 ianuarie nu se plânge. Tradiţia spune că aceia care plâng în prima zi a anului vor avea un an cu evenimente triste. Cine este politicos şi manierat de Anul Nou va fi tot timpul aşa, de aceea se spune că în noaptea de Revelion trebuie evitate atât discuţiile în contradictoriu şi limbajul licenţios sau brutal, cât şi povestirile cu fantome sau morţi. În afară de faptul că nu sunt deloc plăcute, acestea atrag şi ghinionul.
Adevărate sau nu, câți dintre noi trecem indiferenți pe lângă o superstiție? Fie că știm de ea din copilărie sau din tradiția populară, fie că auzim de una nouă, tot suntem cu atenția mărită și cu ochii în patru, interesați să ținem măcar un pic cont de ea.
Oamenii de pretutindeni de pe glob cred cu tărieîn unele superstiții ce țin de ieșirea dintr-un an și intrarea în noul an. Ideea de bază care ne dirijează pe toți de Revelion și în prima zi a noului an este că așa cum se întâmplă evenimentele din acea noapte dintre ani și de a doua zi, așa îți va merge și ție în noul an.
Studiile arată că mulți oameni fac diverse fapte, care mai de care mai bizare, ca să fie siguri că au invitat norocul în viața lor și că au izgonit ghinionul și problemele anului ce trece.
Iata mai jos cele mai cunoscute superstiții internaționale de care poți ține cont și tu pentru noaptea de Revelion și prima zi din noul an. Sau nu! Tu alegi, noi doar ți le prezentăm.
Mulți oameni cred cu tărie în credința conform căreia de Anul Nou trebuie să ai haine noi pe tine. Vestimentația de culoare roșie este preferata tuturor pentru că roșul este o culoare veselă și cu siguranță atrage un viitor mai fericit pentru cel ce o poartă.
Se spune că este bine să evităm să plângem sau să spargem lucruri sau să le stricăm de supărare în prima zi a noului an, dacă nu vrei să te urmeze tot anul acest tip de comportament.
Oamenii au credința că trebuie să ne purtăm civilizat, să ne abținem de la răutăți, de la înjurături sau de la invocarea morților sau a poveștilor cu stafii în noaptea dintre ani, ca să avem noroc în anul care vine.
Copiii născuți pe 1 ianuarie au noroc cu carul de-a lungul întregii lor vieți, așa se spune. Așadar, aviz amatorilor! Dacă aveți ocazia să nașteți în prima zi din an, nu ezitați!
În mai multe orase, oamenii nu lasa banii, bijuteriile sau obiectele valoroase sa iasa din casa lor de Anul Nou. Mai mult, se spune ca e bine sa nu platesti facturi si sa nu imprumuti nimic de 1 ianuarie. Oamenii merg pana acolo incat nici gunoiul nu il duc in prima zi a noului an si nici cu aspiratorul nu dau, ca sa fie siguri ca nimic nu iese din casa lor in acea zi.
Daca ai de oferit cadouri pe 1 ianuarie si le ai in masina din 31 decembrie, superstitiile spun ca mai bine lasi cadoul in masina ca sa nu fie nevoie sa il scoti din casa de 1 ianuarie. Iar daca nu ai incotro si chiar trebuie sa scoti ceva din casa in aceasta zi, ideal e ca inainte de asta sa iti intre cineva in casa cu un cadou.
Toate aceste masuri, unele absurde, sunt facute in numele credintei de a nu lasa norocul si bunastarea sa ti se scurga din casa tot anul.
Exista credinta ca vei atrage prosperitatea in casa ta in noul an daca el te gaseste cu portofelul plin de bani si cu dulapurile ticsite cu alimente. Daca ai portofelul gol sau dulapurile saracacios echipate cu produse, asta indica un an mai modest financiar.
In unele culturi, daca speli vase sau rufe, deci faci „laturi” in ziua de an nou, se spune ca e semnul unei morti in familie in anul ce vine. Multi oameni nici nu se spala pe cap pe 1 ianuarie din acest motiv.
Se spune ca daca prestezi o mica activitate pe domeniul tau profesional in prima zi a noului an este foarte bine pentru ca asta asigura o avansare in cariera. Dar nu e la fel de bine, ba chiar aduce ghinion sa incepi un proiect serios nou profesional in aceeasi zi.
Oamenii cred ca cel rau si slujbasii sai mereu au urat galagia foarte mare si sunetele foarte stridente. Asadar, ca sa ii sperii, poti sa fii cat de galagios vrei si poti de Revelion, cand noul an vine. Din acest motiv se spune si ca bat clopotele la biserica.
Lista tradiţiilor şi a obiceiurilor româneşti cuprinde, pe lângă colinde, jocuri cu măşti, alaiuri, teatru popular şi dansuri specifice finalului de an.
Pluguşorul este un obicei practicat de români, încă din cele mai vechi timpuri, de sărbătoarea Anului Nou.
„Uratul cu plugul sau cu pluguşorul practicat de copii şi de feciori în grupuri separate implică uneori prezenţa fizică a plugului. Textul, o istorie versificată a facerii de pâine (colac), întruneşte trăsăturile necesare mitului. Recitat în timp sacru, pluguşorul povesteşte despre naşterea pâinii la care participă succesiv aproape toţi membrii comunităţii, iar în cele din urmă colacul este împărţit tuturor. Satul întreg se adună în colacul care îi conţine simbolic pe toţi şi se desface apoi în bucăţile împărţite egal. Trupul pâinii va trăi identic în fiecare dintre actorii şi martorii ritului”, scrie Şerban Anghelescu în „Sărbători de iarnă”.
Obicei agrar, structurat după modelul colindelor, Mersul cu Buhaiul este o datină păstrată de sute de ani în satele româneşti. Obiceiul Buhaiului se practică în ajunul Anului Nou, între asfinţit şi miezul nopţii. Obiectul buhai este o bărbânţă (putină) cu unul dintre capete acoperit de o bucată de piele de oaie foarte bine întinsă, din centrul căreia atârnă o slimnă (coamă) din păr de cal, ce produce un sunet grav, ciudat şi nemuzical, care aminteşte de mugetul unui taur.
Uneori buhaiul este împodobit şi i se pun coarne de berbec învelite în hârtie colorată şi ciucuri. Grupurile de urători poartă costume tradiţionale, căciuli împodobite, bice şi clopoţei, fiind răsplătiţi de gazde cu mere, nuci, covrigi şi colăcei.
Un alt obicei arhaic care se petrece în seara Anului Nou este Jocul Ursului, un joc popular cu măşti, cu caracter augural, format din urători deghizaţi. Masca-costum este lucrată din blana unui animal întreg şi este împodobită la cap cu doi canafi (ciucuri) de culoare roşie. Jocul Ursului este aducător de fertilitate, iar sunetele fluierului, ale tobelor şi ale tălăngilor vor avea ca rezultat scoaterea căldurii din pământ şi astfel solul va fi mai productiv.
Jocul Caprei este un obicei străvechi, ce se păstrează încă la români şi face parte din tradiţiile de iarnă. În ziua de Anul Nou, prin teatrul folcloric pe care Jocul Caprei îl prezintă trecând printr-un ciclu de „transformări” (moarte, înmormântare, bocete, înviere), participăm în fapt la un ritual dramatic împletit cu elemente de cult.
Potrivit tradiţiilor româneşti, mersul cu Capra, cât şi primirea urătorilor în fiecare casă de creştini aduc noroc şi belşug în gospodărie, fiind totodată un obicei important şi pentru agricultorii care considerau Jocul Caprei o chemare a forţei divine pentru atragerea roadelor bogate. Animal de cult, în vechime, capra a fost asociată cultului fertilităţii. Actul ritual al acestui joc simbolizează înmormântarea anului vechi şi renaşterea anului nou.
