Adaptarea la ora de iarnă poate cauza simptome neplăcute. Când schimbă România ora

Schimbarea orei poate provoca oboseală, nervozitate și alte simptome de disconfort ce pot dura până la patru săptămâni, fiind comparate cu efectele adaptării la diferențele de fus orar; Parlamentul European a decis renunțarea la schimbarea orei, dar măsura nu a fost încă implementată complet la nivel național. Când trece România la „ora de iarnă”.

Schimbarea orei vine la pachet cu stări de oboseală, nervozitate și chiar depresie, spun specialiștii. Stări care pot persista pana la două săptămâni după schimbarea orei.

-articolul continuă după recomandare-

Traseul ÎN TIMP REAL al furtunii care traversează România

În 2016, cercetătorii au ajuns la concluzia că procesul de adaptare la trecerea la ora de iarnă ar putea fi mai dificil pentru unii dintre noi decât s-a presupus în trecut. Schimbarea orei, în special toamna, îi face pe oamenii să aibă, pentru o anumită perioadă de timp, simptome asemănătoare cu cele resimțite de cei care călătoresc și care trebuie să se adapteze la diferența de fus orar (oboseală accentuată, insomnie, tulburări digestive sau stări de confuzie).

Oamenii de știință spun că adaptarea organismului la trecerea la ora de iarnă poate dura până la patru săptămâni și că unii dintre noi nu reușesc niciodată să se adapteze acestui proces.

Când trece România la „ora de iarnă”

România va trece la ora oficială ”de iarnă” în noaptea de sâmbătă spre duminică 26-27 octombrie, când ora 4.00 devine ora 3.00, ceea ce va face ca ziua de 27 octombrie să fie cea mai lungă din acest an.

În noaptea de 26 spre 27 octombrie, România revine de la ora de vară, care se aplică din ultima duminică a lunii martie, la ora Europei de Est sau Timpul Legal Român. Astfel, începând de duminică, România va avea două ore avans faţă de timpul universal coordonat (UTC).

România se află în fusul orar 2, iar Timpul Legal Român se aplică din ultima duminică a lunii octombrie până în ultima duminică a lunii martie, când România trece la ora de vară, iar diferenţa faţă de UTC este de trei ore.

Parlamentul European a decis în martie 2019 renunţarea la schimbarea orei, măsură care urma să intre în vigoare din 2021, decizia trebuind însă confirmată şi de Parlamentele naţionale.

Ţările europene au introdus dispoziţiile privind orarul de vară în secolul trecut, pentru a economisi energie.

Începând cu 1980, Uniunea Europeană a adoptat treptat acte legislative care să pună capăt schemelor naţionale divergente în materie de schimbări ale orei. Cu toate acestea, în 2018, scopul schimbării orei a devenit mult mai puţin relevant, existând studii care sugerează că economiile de energie sunt minore, iar cetăţenii se plâng tot mai mult de efecte negative asupra sănătăţii.

În România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1932, între 22 mai şi 2 octombrie. Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând din 1916 (între 30 aprilie şi 1 octombrie). Au urmat britanicii, care au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai şi 16 octombrie). Alte ţări care au introdus ora de vara au fost: Belgia, Denemarca, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia şi Tasmania. Pe 19 martie 1918 a fost introdusă şi în Statele Unite ale Americii, dar a fost folosită doar până în 1919.