Se sugerează că platformele de social media, deși expun utilizatorii la o gamă largă de opinii politice, prezintă de multe ori aceste opinii în forme exagerate și ostile. Acest lucru poate consolida prejudecățile existente și poate contribui la ostilitatea politică.
În ciuda convingerilor comune, majoritatea rețelelor de social media nu generează efecte de ecou; în schimb, acestea expun utilizatorii la diverse opinii, uneori mai mult decât interacțiunile offline.
Contextul social este de asemenea important, notează The Conversation, Ediția internațională. Conform unui proiect de studiu transcultural realizat de echipe de la Universitatea Central Europeană și Universitatea Aarhus, ostilitatea online (de ex. insulte, amenințări, hărțuiri) este mai frecventă în state cu inegalități economice și mai puțin democratice, precum Turcia și Brazilia. Această ostilitate este legată de frustrările generate de mediile represive și este de multe ori comisă de persoane cu personalități dominatoare. Aceste persoane, care se regăsesc mai des în societăți inegale și nedemocratice, tind, de asemenea, să se implice în conflicte politice offline și să distribuie știri false. Studiul sugerează că reducerea ostilității online necesită abordarea inegalității sociale și consolidarea instituțiilor democratice.
„Pe scurt, ostilitatea politică online pare să fie în mare parte produsul interacțiunii dintre personalități particulare și contexte care reprimă aspirațiile individuale. Frustrările asociate cu inegalitatea socială sunt cele care au făcut aceste persoane mai agresive, activând tendințele de a vedea lumea în termen de „noi“ versus „ei“. La nivel politic, dacă dorim să creăm un internet și o societate civilă mai armonioase, probabil că va trebui să abordăm problema inegalității economice și să construim instituții politice mai armonioase”, explică Antoine Marie, specialist în psihologie politică, care a participat la studiu.
