Dezinformarea străină care vizează democrațiile din Europa Centrală se reinventează rapid și devine tot mai disruptivă. Grupurile din spatele acestor atacuri de dezinformare își propun să submineze democrațiile, uneori fragile, și să amplifice diviziunile din societate. Ele prosperă acolo unde oamenii se simt speriați de un război, sceptici față de instituțiile democratice, lipsiți de putere de a schimba ceva sau deconectați de mass-media independentă. Alegerile, războiul, schimbările climatice și alimentele sunt doar câteva dintre domeniile exploatate zilnic de creatorii străini de știri false. Un nou raport al SCIENCE+, cea mai mare rețea de jurnalism rezilient la dezinformare din Europa Centrală, evidențiază punctele vulnerabile ale societăților noastre la influența susținută din exterior și oferă exemple de succes care să ne inspire să confruntăm problema direct.
de Piotr Drabik, SCIENCE+
Raportul prezintă perspective și reflecții de la rețeaua SCIENCE+, formată din peste 50 de parteneri media și fact-checking din Europa Centrală și de Est. Acesta avertizează asupra unei corelații clare: comunitățile cu un nivel ridicat de neîncredere în jurnalism sunt cele mai afectate de dezinformare. Totuși, mulți din Europa Centrală simt că mijloacele convenționale de informare nu oferă o abordare orientată spre soluții sau suficient de practică pentru a-i ajuta să facă față problemelor cotidiene, inclusiv dezinformării. Deși verificarea faptelor este importantă, nu este suficientă. Raportul subliniază nevoia urgentă de a investi mai mult timp și resurse în „pre-bunking” și în jurnalismul bazat pe soluții.
Citeşte şi: PSD se întoarce la negocieri. Când ar putea avea România un nou Guvern – surse
„Unul dintre cele mai mari trenduri de dezinformare înregistrate anul acesta în Europa Centrală este modul în care campaniile străine de dezinformare au devenit însoțitori frecvenți ai evenimentelor meteorologice extreme și alegerilor democratice. Totuși, acestea nu au făcut decât să exploateze fisurile societale deja existente, precum polarizarea publicului și amplificarea sentimentelor de insecuritate și incertitudine în fața schimbărilor profunde aduse de schimbările climatice, războiul din Ucraina și conflictele din Orientul Mijlociu,” spune co-autoarea Kateryna Savranska, analistă în domeniul dezinformării la SCIENCE+.
Raportul arată că cele mai impactante atacuri de dezinformare din acest an nu au creat narațiuni sau conspirații noi. În schimb, au reambalat falsuri vechi pentru a le adapta la noile evoluții. De exemplu, în timpul inundațiilor istorice din Europa Centrală din acest an, campaniile de dezinformare susținute din exterior au reutilizat conspirații despre manipularea vremii și zvonuri false conform cărora guvernele locale ar fi ajutat mai mult Ucraina decât propriii cetățeni. Scopul acestor eforturi este destabilizarea încrederii în instituții și democrație, utilizând orice narațiuni sunt cele mai eficiente în funcție de contextul specific.
Un alt exemplu este dezinformarea anti-vaccin. La aproape cinci ani de la începutul pandemiei COVID-19, aceleași afirmații false despre viruși și medicina alternativă au fost folosite pentru a alimenta temerile publicului legate de rujeolă și focarele de boli virale exotice, care au devenit mai frecvente din cauza intensificării efectelor schimbărilor climatice.
În 2024, actorii străini au continuat să alimenteze temerile publicului despre un război iminent cu Rusia, să erodeze solidaritatea cu Ucraina și să polarizeze societățile noastre cu o imagine exagerată a unei confruntări Vest vs. Est. Singura diferență este că aceste tactici au devenit acum coloana vertebrală a atacurilor regulate de masă asupra alegerilor noastre democratice, exemplele cele mai grave fiind în Slovacia, Bulgaria, Moldova și România.
Raportul SCIENCE+ avertizează că tinerii din Europa Centrală sunt mai vulnerabili ca niciodată la dezinformare. Adesea, aceștia nu se regăsesc în știrile din mass-media și se bazează excesiv pe influenceri dubioși pentru informații. Această deconectare îi face, din ce în ce mai des, să încline spre politicieni conservatori și populiști radicali, care exploatează aceste vulnerabilități.
Per ansamblu, segmente mari din publicul general din Europa Centrală, atât tineri, cât și vârstnici, se simt adesea lipsiți de putere și nu cred că pot influența direcția în care se îndreaptă țările lor. Raportul avertizează că aceste persoane simt adesea că jurnalismul le vorbește într-un mod condescendent. Când partenerii SCIENCE+ au experimentat implicarea acestor oameni în modelarea știrilor, conectându-le la nevoile și preocupările lor zilnice, s-a înregistrat o corelație directă cu creșterea încrederii, implicării și rezilienței la dezinformare. Cu cât redacțiile au fost mai transparente despre ceea ce acoperă, de ce și cum, cu atât mai mare a fost această reziliență.
Raportul SCIENCE+ evidențiază, de asemenea, un alt grup de europeni centrali care devine o țintă obișnuită a atacurilor de dezinformare susținute din exterior: minoritățile lingvistice, etnice și alte grupuri marginalizate.
„Anul acesta am identificat că aceste grupuri sunt vulnerabile la dezinformare din cauza lipsei de mass-media disponibile în limbile minorităților, a propagandei sponsorizate de stat care vizează direct aceste grupuri și a unui sentiment de izolare crescândă față de societatea largă,” spune Catherine Edwards, analistă a publicului la SCIENCE+ și co-autoare a raportului.
Aceste vulnerabilități legate de dezinformare sunt strâns legate de schimbările profunde din cadrul societăților noastre privind ceea ce așteaptă publicul de la jurnalism. Publicul valorizează puternic caracteristicile „umane” în reportaje, cum ar fi empatia, în detrimentul formalității impuse a imparțialității practicate de jurnalismul tradițional.
Raportul documentează experiențele partenerilor SCIENCE+ din ultimul an, inclusiv experimentele lor cu diferite stiluri de povestire, formate și abordări de implicare, care confirmă această tendință. Cu toate acestea, arată și succese clare în modul în care redacțiile se pot adapta și pot servi mai bine audiențele, crescându-le reziliența în fața dezinformării.
Puteți afla mai multe despre tendințele dezinformării din 2024 aici, precum și despre liniile directoare pentru jurnaliști privind conectarea cu persoanele afectate de dezinformare.
SCIENCE+ este o rețea transfrontalieră emblematică care se află în avangarda rezilienței publicului la dezinformare în Europa Centrală și de Est. Împreună cu peste 50 de redacții partenere, organizații de fact-checking și cercetare, promovăm mai multă încredere publică și implicare critică în probleme complexe manipulate de dezinformare. Fondată și gestionată de Free Press for Eastern Europe, oferim o abordare proaspătă a poveștilor impactante și de încredere, construind punți între industrii, maximizând strategiile inovatoare pentru audiență, cea mai bună expertiză regională și valorificând AI-ul.