România traversează un episod sever de caniculă. Administrația Națională de Meteorologie a emis coduri roșii și portocalii pentru majoritatea județelor. Temperaturile ating pragul critic de 40°C. În timp ce atenția publicului se concentrează pe efectele imediate ale căldurii, un nou raport lansat de mișcarea Salvează Solul schimbă radical perspectiva asupra schimbărilor climatice. Studiul avertizează că ignorarea sănătății solului echivalează cu distrugerea celui mai puternic sistem natural de răcire al Pământului.
Termostatul planetei se află sub picioarele noastre
Experții susțin că solul nu reprezintă doar un suport pentru plante, ci acționează ca un termostat global. De miliarde de ani, apa reglează aproximativ 95% din dinamica termică a Terrei. Solul sănătos funcționează ca un „burete de carbon” gigant, facilitând răcirea prin procesul de evapotranspirație. Când solul se degradează sau se usucă, acest mecanism de răcire dispare. Energia solară se transformă astfel instantaneu în căldură de suprafață.
Datele furnizate de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) confirmă faptul că pierderea solului și a vegetației ridică temperaturile locale cu până la 4°C. Acest fenomen are loc independent de emisiile de gaze cu efect de seră. Solurile sterpe intensifică și prelungesc cupolele de căldură de înaltă presiune, blocând precipitațiile deasupra Europei.
„Acest raport arată că solul nu e o problemă secundară în lupta climatică, ci este una esențială. Până la 95% din căldura Pământului este reglată de circuitul apei, iar solul sănătos este motorul acestui circuit. Pământul degradat, sterp, poate deveni cu până la 4 grade mai cald decât un sol sănătos, iar acest lucru ajută la stagnarea acestei cupole de căldură. Am petrecut treizeci de ani concentrându-ne pe încălzirea pe care am provocat-o, dar am ignorat aproape complet sistemul de răcire pe care l-am dezintegrat”, a declarat Rico Rau, analist de politici publice în cadrul mișcării Salvează Solul și coautor al raportului.
Reversibilitatea daunelor și potențialul de recuperare
Vestea bună este că distrugerea solului poate fi oprită, iar procesele de degradare sunt reversibile. Știința arată că soluțiile sunt rapide și eficiente. Fiecare creștere cu doar 1% a materiei organice din sol permite unui hectar de teren să rețină o cantitate suplimentară de 250.000 de litri de apă. Refacerea vegetației și a structurii solului restabilește capacitatea de răcire naturală a planetei.
Conform raportului, acest proces ar putea genera aproximativ 3 W/mp de răcire naturală. Impactul este de trei ori mai puternic decât încălzirea provocată de gazele cu efect de seră emise de oameni. Această capacitate ar fi suficientă pentru a compensa dezechilibrul de 0,9 W/mp care alimentează actuala criză climatică. Practic, refacerea acestui „burete de carbon” echivalează cu instalarea a milioane de microbaraje menite să stocheze apa chiar în structura pământului.
Context politic critic și riscuri la nivel ONU
Situația politică actuală complică însă adoptarea unor măsuri urgente. Discuțiile recente de la Bonn privind schimbările climatice au stagnat. Mai mult, Planul de lucru comun de la Sharm el-Sheikh privind agricultura, singurul program oficial ONU dedicat acestor domenii, urmează să expire în noiembrie la COP31. România nu deține încă o lege națională specifică pentru refacerea solului, funcționând doar sub incidența normelor europene. Riscul de deșertificare rămâne ridicat, aproximativ 25% din solurile Europei Centrale și de Est fiind deja afectate.
„Ne confruntăm cu o criză regională care cere un răspuns global. La Bonn, progresul privind solul și agricultura a fost blocat, iar singurul program ONU care le vizează este pe cale să fie desființat la COP31. Pământul care se încinge sub picioarele noastre este exact ceea ce trebuia să protejeze acest program”, a adăugat Praveena Sridhar, coordonator științific și de politici publice al mișcării Salvează Solul.
Raportul intitulat „Buretele de carbon al solului: refacerea sistemului hidrologic de răcire al Pământului pentru stabilitate climatică” solicită recunoașterea refacerii solului drept infrastructură strategică. Mișcarea Salvează Solul îndeamnă autoritățile din România și Uniunea Europeană să asigure continuitatea programelor dedicate solului și agriculturii pe agenda politică globală. Acțiunea imediată este singura cale prin care sistemul hidrologic de răcire al Pământului poate fi salvat înainte de a atinge un punct iremediabil.
