Într-un context economic marcat de incertitudine, mediul de afaceri românesc traversează o perioadă de prudență neobișnuită.
Un procent îngrijorător de 40% din companii nu mai planifică investiții noi pentru următoarele 12 luni, o decizie care privează economia tocmai de elementele esențiale pentru dezvoltare: capitalul, expansiunea și proiectele de anvergură. Dacă pentru firmele mari această reținere reprezintă o strategie defensivă de conservare a lichidităților, la nivel macroeconomic, efectele sunt vizibile prin încetinirea ritmului de creare a locurilor de muncă și a transferului de tehnologie, notează publicaţia BusinessEdge.ro.
Strategia prudenței în fața incertitudinii
Companiile mari posedă marja de manevră necesară pentru a suspenda temporar proiecte, a amâna construcția unor noi unități de producție sau a reduce bugetele de dezvoltare. Această formă de conservare nu echivalează cu o ieșire de pe piață, ci cu o așteptare activă. Problema apare atunci când astfel de decizii devin o tendință generalizată. Investițiile nerealizate astăzi nu dispar pur și simplu, ci se traduc prin pierderi în lanțurile de furnizori, în bugetele locale și în productivitatea viitoare a țării.
Nicoleta Forfotă, vicepreședinte AmCham, a subliniat această schimbare de paradigmă în mediul de business.
„Tendința înclină mai degrabă spre absența investițiilor”, a declarat aceasta în cadrul prezentării studiului privind încrederea investitorilor.
Pentru investitori, decizia de a stopa expansiunea nu este una emoțională, ci rezultatul unor analize riguroase în care randamentul riscului nu mai pare atractiv în actualul climat fiscal și politic.
Riscul transformator: De ce pierdem „ancora” creșterii economice
Nu toate investițiile au un impact egal asupra economiei. În timp ce unele mențin doar activitatea curentă, investițiile de masă critică sunt cele care aduc tehnologie nouă și schimbă structura pieței.
Nicoleta Forfotă avertizează că, prin amânarea acestor proiecte, economia riscă să piardă motorul său principal: „Este important de menționat că investițiile aflate în această categorie restrânsă sunt investițiile de masă critică, cele care pot avea un impact transformator asupra economiei, care atrag transfer de tehnologie, creează locuri de muncă și oferă o ancoră pentru o creștere economică solidă pe termen mediu și lung”.
Contextul macro-economic exacerbează această reticență. Creșterea economică anemică, inflația persistentă și presiunile asupra deficitului bugetar, dublate de riscul de recesiune, temperează entuziasmul investitorilor.
Analistul economic Adrian Codîrlașu confirmă deteriorarea perspectivelor.
„Previziunile creșterii economice pentru 2026 au scăzut mult. Dar și riscul de recesiune pentru anul curent a crescut”, a precizat acesta.
Efectul de domino asupra firmelor mici
Prudența marilor jucători apasă greu pe umerii antreprenorilor mici. Când companiile mari își suspendă planurile de extindere, furnizorii și prestatorii locali rămân fără contracte, accelerând slăbirea bazei antreprenoriale.
Florin Jianu, președintele IMM România, atrage atenția asupra fenomenului: „Cu trei ani în urmă, erau circa 655.000 de SRL, cu doi ani în urmă mai erau cam 625.000, dar la sfârșitul anului trecut erau doar 615.000. Asta înseamnă o scădere de aproximativ 10% în acești trei ani”.
În timp ce firmele mari pot supraviețui unui an de prudență prin reglarea costurilor, pentru micii antreprenori, lipsa comenzilor devine o problemă de supraviețuire. Se creează astfel un cerc închis: firmele anticipează stagnare, investesc mai puțin, ceea ce duce inevitabil la o creștere economică mai lentă, confirmând decizia inițială de a amâna investițiile.
Statul joacă un rol decisiv în deblocarea acestei situații prin asigurarea predictibilității fiscale și a stabilității legislative, dar și prin eficientizarea absorbției fondurilor europene. Într-o competiție regională acerbă, capitalul nu așteaptă la infinit; dacă riscul în România rămâne ridicat, acesta se va reorienta către piețe mai stabile din regiune, lăsând economia națională cu o productivitate scăzută și cu oportunități ratate.
