Reforma salarizării unitare în sectorul public a pornit în mai 2023. Atunci, profesorii au declanșat o grevă generală de amploare, prima de acest fel din ultimii 18 ani. Pentru detensionarea situației, executivul condus de Nicolae Ciucă a promis o nouă lege. Termenul inițial prevedea ca proiectul să fie definitivat până la 15 iulie 2023 și trimis Parlamentului în prima zi a lunii septembrie. Astăzi, la distanță de trei ani, actul normativ nu este adoptat. România riscă pierderea a 770 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență.
Publicaţia NewsEdge.ro notează că, de-a lungul celor trei ani, portofoliul Ministerului Muncii a fost condus pe rând de trei social-democrați: Marius Budăi, Simona Bucura-Oprescu și Florin Manole. După demisia lui Marius Budăi, survenită în iulie 2023 în urma unui scandal public, calendarul asumat a fost decalat. Simona Bucura-Oprescu a anunțat ulterior că majorările salariale vor fi acordate separat, prin ordonanțe, în timp ce legea generală a fost amânată.
În anul 2024, contextul electoral a dominat agenda politică a Executivului. Premierul de la acea vreme a motivat public reținerea Guvernului în adoptarea unui act normativ atât de contestat.
„Dacă aș fi un om politic inconștient, aș face o lege a salarizării în perioada alegerilor. Dați-mi voie să nu fiu”, a declarat Marcel Ciolacu.
Anul electoral a absorbit toate resursele administrative. Reforma a fost lăsată pe planul doi, deși reprezenta un jalon asumat în fața Comisiei Europene.
Criza politică și disputele actuale din coaliție
După instalarea cabinetului condus de Ilie Bolojan în vara lui 2025, Florin Manole a preluat Ministerul Muncii și a avansat noi termene, mutate în cele din urmă pentru finalul perioadei PNRR. Căderea Guvernului din mai 2026 a adus la Palatul Victoria un executiv interimar condus temporar pe partea de portofoliu de Dragoș Pîslaru. Acesta a prezentat rapid principiile unei noi variante de proiect, menită să elimine zeci de sporuri și să lege veniturile de criterii clare de performanță.
„Suntem în al 12-lea ceas pentru a îndeplini această reformă”, a avertizat Dragoș Pîslaru.
Publicarea noii variante a stârnit o opoziție fermă din partea PSD, partid care a condus Ministerul Muncii în cea mai mare parte a acestei perioade. Social-democrații au anunțat că nu vor vota proiectul în forma actuală, invocând riscul unor reduceri salariale pentru profesori, medici și militari. Criticile au venit și din partea conducerii anterioare a partidului.
,,A tergiversat, a amânat și cel mai bun exemplu (unul concret și dureros) este Legea Salarizării!”, a transmis Marcel Ciolacu, referindu-se la modul în care a fost gestionat proiectul.
Sindicatele ripostează și amenință cu blocajul total
Nemulțumirile generate de noua formă a proiectului au generat o reacție dură din partea federațiilor sindicale. Promisiunea inițială făcută profesorilor în 2023, conform căreia debutanții ar trebui să pornească de la salariul mediu brut pe economie, a fost abandonată de Executiv din motive de sustenabilitate bugetară.
„Ei sunt supărați pentru că nu au primit promisiunea din 2023”, a recunoscut Dragoș Pîslaru.
Protestele au cuprins treptat mai multe domenii de activitate. Angajații din aproape 500 de spitale din țară au declanșat o grevă de avertisment de două ore, iar Federația Sanitas a anunțat declanșarea grevei generale începând cu data de 28 iulie. Structurile sindicale din justiție, poliție și administrație publică acuză de asemenea riscul unor diminuări substanțiale ale veniturilor, în timp ce autoritățile susțin că vor exista mecanisme compensatorii.
România mai are la dispoziție doar câteva săptămâni pentru finalizarea jalonului de 770 de milioane de euro din PNRR, termenul limită fiind fixat la 31 august 2026. Parlamentul trebuie să dezbată și să aprobe un text agreat atât de partenerii politici interni, cât și de reprezentanții Comisiei Europene.
