AcasăRECOMANDATETraficul de persoane a crescut de la izbucnirea războiului din Ucraina. În...

Traficul de persoane a crescut de la izbucnirea războiului din Ucraina. În România, presiune şi mai mare pe un sistem deja deficitar

spot_img
spot_img
- Advertisement -
  • Încă dinainte de izbucnirea războiului din Ucraina, grupurile de crimă organizată din ţara vecină se aflau pe locul trei în clasamentul rețelelor mafiote non-europene din Europa, după cele chineze și nigeriene. Este clar, deci, că acest conflict alimentează crima organizată și traficul de persoane. Războiul este un context ideal pentru  ca aceste activităţi să prospere.

  • Un raport, făcut la aproape un an de la începerea războiului, al Centrului European pentru Educaţie şi Cercetare Juridică – ECLER evidențiază cazuri potențiale de violență sexuală și trafic de persoane în rândul refugiaţilor ucraineni în România. Unul dintre cazuri implică o fată de 15 ani abuzată sexual, care nu a primit sprijin adecvat de la autorități.

  • Guvernul a îmbunătățit politicile, dar identificarea și monitorizarea traficului de persoane rămân provocări majore. Un număr redus de procurori și polițiști lucrează la peste 800 de dosare de trafic de persoane.

Situația criminalității organizate în Ucraina a fost mereu o problemă majoră, iar invazia rusă din 2022 a adus schimbări chiar şi în ceea ce priveşte traficul și comerțului ilegal.

Astfel, conflictul armat a generat noi oportunități pentru traficanți, iar rețelele infracționale au fost implicate în migrația ilegală. Nici măcar mănăstirile nu s-au dovedit a fi locuri suficient de sigure pentru ucrainence, existând situaţii unde femeile refugiate au fost abuzate sexual.

Copilă de 15 ani, însărcinată după un abuz

Potrivit ECLER, unul dintre cazurile de abuz sexual a avut ca victimă o copilă de doar 15 ani, care a rămas însărcinată. Fata a cerut sprijin din partea autorităţilor române, însă reacţia acestora a fost şocantă.

sursa foto: Pexels

„Ea nu a primit sprijin imediat din partea Telefonul Copilului 119 (număr unic național destinat raportării cazurilor de abuz, neglijare, exploatare și orice altă formă de violență asupra copilului) atunci când cazul a fost raportat, deoarece „nu a fost o urgență” și, de asemenea, a fost sfătuită să nu raporteze cazul la poliție. Mai mult, au fost raportate cazuri de femei ucrainene dispuse să vină din Polonia în România pentru a realiza avorturi, din cauza politicilor restrictive de acolo”, reţine raportul citat.

Agenția Națională împotriva Traficului de Persoane (ANITP), care nu este o instituție independentă în România, ci subordonată Ministerului de Interne, în ultimii 10 ani, a recunoscut un număr foarte mic de victime, între 30% și 50% din numărul victimelor cetățeni români raportați anual de Comisia Europeană.

Şapte procurori lucrează în peste 800 de dosare

În prezent, România are peste 800 de dosare în lucru, cu investigații naționale și internaționale, în materie de trafic de persoane. Instrumentarea este realizată de şapte procurori și 48 de polițiști care lucrează cu normă întreagă în domeniul traficului de persoane.

„Acești ofițeri de poliție, cu greu fac față activităților de cercetare penală aflate în curs de desfășurare, existând în prezent o clară incapacitate a României de a monitoriza amploarea fenomenului traficului de persoane în rândul celor 20 de milioane de cetățeni români din țară și 5 milioane care trăiesc în străinătate, plus 1,8 milioane de persoane foarte vulnerabile venite din Ucraina și criminalitatea generată de conflict”, arată ECLER.

În mai 2022, a fost identificată o mare rețea de migrație ilegală lângă granița cu Ucraina. Coordonatorul, un tânăr român, era căutat internațional și a fost arestat. Grupul transnațional a introdus ilegal peste 36.000 de migranți în Austria, obținând venituri de 150.000.000 de euro. Autoritățile austriece au colaborat cu Poliția Română pentru a destructura gruparea.

În online, căutările pentru „escorte ucrainence” în creştere cu 200%

Datele colectate de Thomson Reuters de la începutul conflictului confirmă o cerere mare de acces la servicii sexuale oferite de femei ucrainene și „această cerere servește ca un stimulent puternic pentru traficanți în recrutarea și exploatarea femeilor din Ucraina la scară largă, precum și pentru rețelele de migrație ilegală care operează în zonele de frontieră pentru a facilita tranzitul”.

De la începutul crizei umanitare, traficul online a înregistrat creșteri uriașe ale căutărilor de conținut explicit și servicii sexuale oferite de femei și fete din Ucraina. De exemplu, potrivit raportului ECLER, traficul global de căutare pentru „material porno cu ucrainence” a crescut cu peste 600% de la începutul crizei umanitare, în timp ce căutările pentru „escorte ucrainence” au crescut cu 200%.

Ucraineancă violată la mănăstire. Reacţia autorităţilor române – zero

Un alt caz cumplit de agresiune sexuală a fost semnalat în timpul cazării într-o mănăstire din județul Maramureș, care are o capacitate de cazare de 40 de locuri, toate ocupate de refugiați ucraineni.

Potrivit ECLER, o femeie, în vârstă de 22 de ani, mamă a unei fetițe de doi ani, a raportat că a fost agresată sexual de stareț în primele zile de cazare la mănăstire.

Victima a angajat un avocat care să o reprezinte în fața autorităților române, dar, în cele din urmă, nu a mers mai departe cu plângerea.

Preotul a scăpat de orice acuzație.

Războiul a generat oportunități pentru traficanții de persoane

În raportul „Conflictul din Ucraina și impactul acestuia asupra crimei organizate și securității”, care datează din noiembrie 2022 şi este făcut sub egida Institutului de Cercetare a Criminalităţii şi Justiţiei Interregionale, din cadrul Naţiunilor Unite (UNICRI), se concluzionează că „în contextul violenței și instabilității, deplasarea a milioane de oameni a generat oportunități pentru traficanți și traficanții de persoane, de la furnizarea de servicii ilicite la abuzul asupra persoanelor vulnerabile, în special femei și copii”.

sursa foto: Pexels

Acest raport a fost redactat de Dr. Alexander Kupatadze, consultant UNICRI și profesor asociat la King’s College London, sub îndrumarea și editarea lui Matthew Burnett-Stuart și Leif Villadsen.

În special, în ultima decadă, Ucraina a devenit o sursă importantă și un punct de tranzit pentru produsele de consum ilegale, se mai arată în raportul citat. Până în 2020, Ucraina a detronat China ca principal furnizor de produse ilegale din tutun către Europa. Majoritatea grupurilor organizate au operații în Crimeea, regiunile estice Doneţk și Luhansk și Zaporoje.

„(…) comerțul ilicit și traficul au suferit doar o întrerupere temporară și s-au redresat imediat după începerea conflictului armat. În timp ce producția internă de bunuri ilicite a scăzut în primele săptămâni, piețele de arme, droguri și alte mărfuri au cunoscut o creștere sau au rămas la același nivel pre-conflict. De exemplu, în contextul violenței și instabilității, deplasarea a milioane de oameni a generat oportunități pentru traficanți și traficanții de persoane, de la furnizarea de servicii ilicite la abuzul asupra persoanelor vulnerabile, în special femei și copii”, concluzionează raportul.

Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) recomandă să se monitorizeze locațiile unde se cunoaște că există riscuri sporite de trafic de persoane, inclusiv cele legate de acordarea de servicii sexuale – inclusiv în mediul online – cerșetoria stradală și sectoarele informale ale economiei.

De asemenea, se recomandă intensificarea acțiunilor de inspecție a muncii în vederea exercitării controlului de stat asupra sectoarelor de afaceri cu risc sporit, inclusiv turismul și cel ospitalier, serviciile de curățenie, îngrijirea casnică, construcțiile, agricultura (recoltarea), industria cărnii și alte industrii de prelucrare, despre care se știe că prezintă riscuri sporite de trafic de ființe umane pentru exploatare sexuală și prin muncă.

Articol susţinut prin intermediul proiectului SCIENCE+, derulat de Free Press For Eastern Europe, prin care se urmăreşte facilitarea creării unei rețele unice pentru a împărtăși cele mai bune practici jurnalism în domeniul sănătății și jurnalismului științific, în șase țări din Europa Centrală și de Est: Cehia, Polonia, Ungaria, Slovacia, Bulgaria și România.

- Publicitate-spot_img

Mai multe ştiri

- Publicitate-spot_img

SCIENCE+

Emisiunea "Reporter 24"

- Publicitate-spot_img
Ionut Jifcu
Ionut Jifcu
Are peste 16 ani de experienţă în presă, perioadă în care a acoperit cele mai diverse domenii, de la eveniment la politică, şi în care a văzut tot ce se putea vedea. A bifat colaborări cu Mediafax sau Realitatea PLUS, iar de curând experimentează ce înseamnă realizarea de emisiuni TV. Ne promite, însă, că prima sa dragoste - presa scrisă - n-o va lăsa niciodată
- Parteneriat -spot_img
- Ştirea ta -spot_img
- Publicitate -spot_img
- Publicitate -spot_img
- Publicitate -spot_img
25,220FaniÎmi place
6,503CititoriConectați-vă
5,245CititoriConectați-vă
1,200CititoriConectați-vă
1,860AbonațiAbonați-vă
De Citit
Alte Știri