AcasăCutremur în OlteniaÎntrebări fără răspuns după cutremurul din Oltenia | De ce ascund autorităţile...

Întrebări fără răspuns după cutremurul din Oltenia | De ce ascund autorităţile lista clădirilor cu risc şi ce trebuie să facă populaţia în caz de seism

spot_img
spot_img
- Advertisement -

Cutremurul produs în judeţul Gorj, pe 14 februarie, a adus din nou în prim-plan incapacitatea autorităţilor de a furniza informaţii clare şi la timp către populaţie, astfel încât să se evite panica şi isteria.

Din interacţiunea cu autorităţile din judeţele afectate de seismul de 5,7 grade pe scara Richter, produs pe 14 februarie 2023, am putut vedea că acestea nu au o listă clară cu clădirile care se încadrează într-o clasă de risc seismic, nu ştiu cine răspunde de verificarea acestora şi de consolidarea lor, iar răspunderea este pasată între Prefectură, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, primării şi Inspectoratul de Stat în Construcţii.

Mai mult, autorităţile se prevalează de unele prevederi din lege, pe care le interpretează după bunul plac, pentru a nu răspunde solicitărilor mass-media.

O astfel de atitudine lasă loc teoriilor conspiraţioniste, ştirilor false şi duce la creşterea nivelului de panică în rândul populaţiei. Seismul din 14 februarie a fost urmat, până în prezent, de peste 2.000 de replici, cele mai intense atingând în jur de 4 grade pe Scara Richter, astfel că starea de alertă şi de panică în rândul oamenilor este încă crescută.

Reporter 24 a consultat specialişti în domeniu, care au explicat cum de s-a activat seismic o zonă unde nu au existat cutremure în ultimii ani. Totodată, am pus la punct o listă clară cu acţiunile care trebuie întreprinse înainte de seism, atunci când este cutremur, dar şi după ce acesta s-a produs.

Lista clădirilor cu risc seismic. Cine o are şi de ce nu poate fi făcută publică

Încă înainte de activarea zonei seismice din judeţul Gorj, Reporter 24 a solicitat autorităţilor din Oltenia să transmită lista clădirilor încadrate într-o clasă de risc seismic. Răspunsurile celor cinci prefecturi au fost diverse, de la punerea la dispoziţie a listei, la furnizarea unei liste „editate” şi până la refuzul categoric de a transmite aceste informaţii către mass-media.

Un astfel de caz a fost cel al Prefecturii Gorj, care a răspuns cu indolenţă la o solicitare cât se poate de serioasă, făcută de Reporter 24, în baza legii.

Mai marii din Prefectura Gorj au invocat prevederile Legii 212/2022 şi au refuzat să transmită lista. Totodată, ei au trimis jurnaliştii să facă astfel de solicitări fiecăreia dintre cele 70 de unităţi administrativ teritoriale din judeţ.

Ironic sau nu, răspunsul Prefecturii Gorj a venit chiar în ziua producerii seismului de 5,7 grade pe Scara Richter.

Tu ştii ce trebuie să faci în caz de cutremur? Răspunde la un scurt SONDAJ

Alte prefecturi, cum e cazul celei din Olt, au transmis doar lista cu imobilele aflate în clasa I de risc seismic.

Vâlcea şi Mehedinţi n-au transmis niciun răspuns, până la publicarea acestui articol.

Prefectura Dolj este singura din regiune care a transmis lista completă de clădiri.

Declaraţia pe propria răspundere, în caz de cutremur

Între timp, panica şi isteria au fost cuvintele de ordine printre locuitorii judeţului Gorj, speriaţi de momentul în care va veni „marele cutremur”.

Bâlbâielile autorităţilor au agravat lucrurile. În lipsa unei practici uniforme şi a unor norme clare, unele persoane s-au substituit autorităţilor şi au apărut situaţii absurde.

Astfel, conducerea unei grădiniţe din Târgu Jiu a cerut părinţilor să îşi asume riscul producerii unor evenimente seismice prin semnarea unei declaraţii pe propria răspundere, documentul fiind ulterior retras.

„Actul fusese supus aprobării de către Consiliul de Administraţie al unităţii. Documentul a fost retras ulterior, iar în acest moment nu există un alt act similar, care să poată îngrădi accesul preşcolarilor şi antepreşcolarilor la educaţie. Facem precizarea că acest caz este unul singular, neexistând o altă unitate de învăţământ care să fi dat un document similar”, a transmis Prefectura, potrivit Agerpres.

Tu ştii ce trebuie să faci în caz de cutremur? Răspunde la un scurt SONDAJ

Prin semnarea acelui document, părinţii trebuiau să îşi asume faptul că nu au cu cine să îşi lase copiii acasă şi că sunt conştienţi de riscurile la care sunt expuşi copiii în caz de cutremure, dată fiind situaţia seismologică actuală din zonă.

ONG: Toate rapoartele de expertiză tehnică făcute în România ar trebui să fie informaţii publice

Matei Sumbasacu este fondatorul asociației Re:Rise, are 34 de ani și un masterat în analiza și structura clădirilor cu risc seismic. ONG-ul pe care l-a fondat se ocupă de găsirea și implementarea unor proiecte pentru conștientizarea asupra riscului la cutremur.

El a explicat, pentru Reporter 24, care sunt elementele care au dus la activarea unei noi zone seismice în România, cu epicentrul în nordul Olteniei.

Tu ştii ce trebuie să faci în caz de cutremur? Răspunde la un scurt SONDAJ

„În primul rând, ce trebuie să ştie toată lume este că nu ştim foarte multe despre cutremure, mai avem foarte multe de aflat, dar sunt unele teorii şi unele studii recente care vorbesc despre faptul – plauzibil, de altfel – că un cutremur mare, într-o zonă a planetei, poate activa falii care erau inactive, până atunci. Lucrul acesta se întâmplă pentru că, practic, toată litosfera, crusta pământului, este formată din plăci tectonice, plăci care împing una în alta, pe fondul unor fenomene geologice, în unele zone. Se acumulează acolo nişte eforturi imense, iar la un moment dat scapă.

În momentul când ai un cutremur puternic, cum a fost cel din Turcia – nu spun că neapărat au avut legătură cele două, dar nici nu putem spune cu siguranţă că nu au avut –  care zdruncină puternic o porţiune importantă din planetă, ne putem imagina logic că se poate produce un cutremur, plăcile putând fi reactivate de această mişcare.

Nu ştim exact toate aceste mecanisme, dar ce ştim cu adevărat şi ştim de ceva timp este că avem mai multe falii în România – Falia Vrancea a luat cumva „lumina scenei” – erau cunoscute şi faliile din Oltenia dar poate că nu le-am tratat cu atenţia cuvenită”, a declarat Matei Sumbasacu.

Specialistul a explicat care sunt şi ce înseamnă gradele de risc seismic în care sunt incluse clădirile din România.

„Dacă există un motiv, pe care l-am identificat, pentru care am ajuns în situaţia asta, în care avem atât de multe clădiri vulnerabile, în care oamenii nu ştiu ce să facă, este pentru că zeci de ani, cel puţin 1977, oamenilor din România li s-a spus să stea liniştiţi (…) Toate clădirile au risc seismic! Când zicem clădiri cu risc seismic, de obicei ne referim la cele foarte vulnerabile, dar orice clădire, odată expertizată, intră într-o clasă de risc seismic: I, II, III sau IV. Foarte pe scurt: clasa I de risc seismic este bulina şi toată lumea ştie – o clădire în pericol de colaps, în caz de cutremur major; clasa a II-a de risc seismic este clasa unde se încadrează clădirile care, în caz de cutremur major, pot suferi avarii structurale grave, pot pune în pericol siguranţa utilizatorilor, dar nu prezintă un pericol de colaps; clasa a III-a de risc seismic este clasa unde intră clădirile la care sunt aşteptate avarii nestructurale; iar clasa a IV-a de risc seismic este clasa în care intră clădirile care, în cazul unui cutremur mare, este de aşteptat să aibă un comportament similar cu al unei clădiri noi – Nu înseamnă că sunt invulnerabile, nu există clădiri invulnerabile, dar sunt clădirile care sunt în linie cu cunoştinţele pe care le avem noi acum”, a mai spus Matei Sumbasacu.

Tu ştii ce trebuie să faci în caz de cutremur? Răspunde la un scurt SONDAJ

El crede că lista clădirilor incluse în grade de risc seismic ar trebui să fie publică.

„Referindu-mă la această temă de a face publice informaţiile, părerea noastră la Re:Rise este că toate rapoartele de expertiză tehnică făcute în România ar trebui să fie informaţii publice, pentru că o clădire vulnerabilă îi pune în pericol nu doar pe cei care o deţin sau pe cei care o utilizează. Îi pune în pericol şi pe cei care se află în proximitatea ei. De ce nu am face publice aceste informaţii, dacă facem publice autorizaţiile de construire, extrasele de carte funciară de la cadastru?”, a mai spus el.

Matei Sumbasacu a demonstrat, foarte simplu, cum se comportă clădirile în cazul unui seism, în funcţie de regimul de înălţime. Inginerul structurist a mai arătat că seismele din Oltenia sunt diferite de cele din Vrancea. Astfel, în timp ce în Vrancea avem de a face cu cutremure de adâncime, în Gorj, mişcările seismice sunt de suprafaţă.

IGSU: Cel mai important lucru, în caz de cutremur, este să nu intrăm în panică

Reporter 24 a stat de vorbă şi cu un reprezentant al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), pentru a stabili un ghid de reacţie în cazul producerii unui seism.

Colonelul Bogdan Vlăduţoiu este inspector șef al Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Oltenia” al județului Dolj, şi unul dintre pompierii români, care au intervenit după cutremurul din Turcia, în zona Hatai.

La rândul său, şi el pune accent pe consolidarea clădirilor cu risc seismic.

Tu ştii ce trebuie să faci în caz de cutremur? Răspunde la un scurt SONDAJ

„Înainte de seism, trebuie să ne pregătim şi trebuie să acţionăm pe partea preventivă. Măsurile pe care le putem adopta cu toţii şi aici mă refer la autorităţi, instituţii, operatori economici, dar şi cetăţeni, sunt reprezentate de consolidarea seismică a tuturor clădirilor şi în special acolo unde este o prioritate să se realizeze această măsură. Din fericire, cel puţin în ultima perioadă, sunt disponibile suficiente instrumente de finanţare astfel încât cei care au nevoie de fonduri pentru a realiza aceste măsuri, să le acceseze şi să poată realiza aceste lucrări, care nu sunt deloc ieftine, dar necesare pentru că ne pot salva viaţa”, a declarat Vlăduţoiu.

Reprezentantul IGSU a trecut în revistă acţiunile pe care trebuie să le facem, după producerea unui seism.

„Sunt câteva măsuri simple, pe care trebuie să le avem în vedere, atunci când se produce un cutremur. Poate cea mai importantă dintre ele, ar fi să nu intrăm în panică, deşi probabil că este şi cel mai greu de realizat pentru că, atunci când viaţa, integritatea, ne este pusă în pericol, fiecare dintre noi avem acea reacţie umană de a face totul cât se poate de repede pentru a ne pune la adăpost.

Al doilea lucru pe care trebuie să-l facem, când cutremurul se produce, este să ne găsim un loc ferit, în special dacă suntem într-o clădire, în care să ne ascundem, să ne protejăm de căderea eventualelor elemente de mobilier, tencuială, cărămizi, tot ce poate fi în apropierea noastră şi ne poate răni.

După ce s-a terminat cutremurul, observăm cu atenţie ceea ce este în jurul nostru, ne uităm să vedem dacă sunt persoane afectate, surprinse de cutremur, încercăm să le dăm ajutor celor pe care îi putem ajuta, şi căutăm cea mai rapidă şi cea mai sigură cale de evacuare din clădirea respectivă. Trebuie să ne asigurăm că acea cale de evacuare este practicabilă.

Dacă se întâmplă să cunoaştem situaţia altor persoane, care este posibil să fi rămas în clădire, atunci când ajung forţele de intervenţie la locul intervenţiei, este bine să le precizăm toate aceste detalii”, a conchis el.

Tu ştii ce trebuie să faci în caz de cutremur? Răspunde la un scurt SONDAJ

Articol susţinut prin intermediul proiectului SCIENCE+, derulat de Free Press For Eastern Europe, prin care se urmăreşte facilitarea creării unei rețele unice pentru a împărtăși cele mai bune practici jurnalism în domeniul sănătății și jurnalismului științific, în șase țări din Europa Centrală și de Est: Cehia, Polonia, Ungaria, Slovacia, Bulgaria și România.

- Publicitate-spot_img

Mai multe ştiri

- Publicitate-spot_img

SCIENCE+

Emisiunea "Reporter 24"

- Publicitate-spot_img
Ionut Jifcu
Ionut Jifcu
Are peste 16 ani de experienţă în presă, perioadă în care a acoperit cele mai diverse domenii, de la eveniment la politică, şi în care a văzut tot ce se putea vedea. A bifat colaborări cu Mediafax sau Realitatea PLUS, iar de curând experimentează ce înseamnă realizarea de emisiuni TV. Ne promite, însă, că prima sa dragoste - presa scrisă - n-o va lăsa niciodată
- Parteneriat -spot_img
- Ştirea ta -spot_img
- Publicitate -spot_img
- Publicitate -spot_img
- Publicitate -spot_img
25,220FaniÎmi place
6,503CititoriConectați-vă
5,245CititoriConectați-vă
1,200CititoriConectați-vă
1,860AbonațiAbonați-vă
De Citit
Alte Știri