Ministerul Educaţiei menţine tezele, ca formă de evaluare a nivelului de cunoştinţe şi competenţe ale elevilor transmite ministrul Educaţiei Sorin Cîmpeanu.
Ministerul Educaţiei reaminteşte că a redus la două note numărul minim necesar pentru încheierea situaţiei semestriale, teza completând a 3-a notă, cu ponderea cea mai mică, 25%.
„Şcoala, ca instituţie, nu trebuie să asigure doar transmiterea de cunoştinţe, ci şi cultivarea unor valori (precum realismul şi responsabilitatea) şi a unor atitudini (precum rezistenţa la frustrare şi rezilienţă, anduranţă în faţa limitărilor pe care le pot aduce anumite perioade, independent de voinţa elevilor, a părinţilor, a profesorilor sau a autorităţilor). Şcoala te pregăteşte pentru viaţa reală. În sistemele performante de învăţământ sunt evaluări săptămânale, evaluări lunare, evaluări semestriale (teze) şi evaluări anuale. Contextul pandemiei ne obligă să fim mai responsabili şi reperele de bune practici din sistemele performante de învăţământ sunt relevante”, se arată într-un comunicat transmis, marţi de Ministerul Educaţiei şi semnat de ministrul Sorin Cîmpeanu.
Ministrul se întreabă că dacă de exemplu s-ar face o petitie pentru eliminarea impozitelor şi amenzilor, care s-ar putea să strângă aproape 20 milioane de semnături, acest lucru ar însemna că trebuie eliminate impozitele şi amenzile/înlocuite cu simple avertismente?
„Dreptul la educaţie este un drept reglementat la nivel constituţional, nefiind opţional. Acest lucru este reflectat şi în articolul 16 din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011 cu modificările şi completările ulterioare, care prevede că învăţământul este obligatoriu. Importanţa evaluărilor în educaţia elevilor.Tezele susţinute cu prezenţă fizică sunt ultimul bastion în calea scăderii relevanţei notelor acordate de când s-a declanşat pandemia. Teza este o evaluare sumativă care se face la finalul fiecărui semestru, fiind relevantă prin raportare la conţinutul programei şcolare parcurse într-un semestru Toate tipurile de evaluări au drept scop stabilirea nivelului la care se află elevul la un moment dat, precum şi modalităţile de intervenţie acolo unde se constată regres şcolar şi, de asemenea, sunt mijloace în stabilirea progresului elevului. Totodată, evaluările reprezintă şi un instrument prin care profesorul îşi poate ajusta actul didactic. Evaluarea elevilor nu doar măsoară nivelul de învăţare al acestora dar îl şi susţine. O evaluare eficientă pune la dispoziţia elevilor, a cadrelor didactice şi a responsabililor de politici educaţionale informaţii referitoare la nivelul de cunoştinţe şi competenţe ale elevilor, contribuind la identificarea aspectelor ce necesită îmbunătăţiri la nivelul startegiilor de predare –învăţare şi la nivelul politicilor educaţionale”, mai arată sursa citată.
Conform ministrului, Legea educaţiei defineşte unitatea de rezultate ale învăţării ca fiind partea unei calificări care cuprinde un set coerent de cunoştinţe, deprinderi şi competenţe generale, care pot fi evaluate şi validate. Astfel, conform sursei citate, validarea rezultatelor învăţării reprezintă procesul prin care se confirmă că rezultatele învăţării dobândite de o persoană, evaluate şi certificate, corespund cerinţelor specifice pentru o unitate sau o calificare. Potrivit ministrului, evaluările trebuie să fie etapizate pornind de la evaluarea iniţială, care stabileşte nivelul cognitiv al elevului şi care se face la fiecare nou început, de ciclu de învăţământ, an, semestru pentru ca profesorul să poată stabili o anumită strategie în actul didactic.
„Dacă nu ai periodic rezultatul unor evaluări corecte, cum ştii să faci alegeri pentru viitor? Evaluarea formativă este un proces continuu prin care profesorul constată gradul de întelegere al elevului prin feedback-ul pe care îl primeşte. Evaluarea sumativă se realizează la finalul unei unităţi de învăţare. Fiecare unitate de învăţare are mai multe conţinuturi pentru care se alocă un anumit numar de ore, într-un interval de una pana la mai multe săptămâni. Specificul claselor de elevi este diferit, ritmul de învăţare/predare este diferit, prin urmare, cât de relevante ar putea fi aceste evaluări sumative organizate doar la nivel naţional? ”, notează sursa citată.
Ministrul afirmă de asemenea, că nu înţelege „cum stabilirea şi respectarea unor etape clare, graduale în procesul de predare – învăţare-evaluare pot fi interpretate ca fiind generatoare de ,,confuzie şi panică”.
„Apreciem că orice elev trebuie să-şi cunoască nivelul real de cunoştinţe şi deprinderi dobândite. Evaluarea sumativă cu subiecte unice, are dezavantajul că nu poate fi organizată decât la o anumită dată, iar în contextul în care avem decizia descentralizată la şcoli, la data la care se susţine această evaluare, în funcţie de situaţia epidemiologică specifică, teza cu subiecte elaborate la nivelul şcolii este soluţia cea mai potrivită”, susţine ministrul, conform sursei citate.
Ministerul Educaţiei afirmă că susţine interesul superior al elevilor, fără discriminare, susţine o educaţie prin care elevii să dobândească competenţele necesare şi valorile adecvate pentru a forma societatea de mâine.
„Faptul că elevii nu au dat teze de trei semestre, adică au fost privaţi de o evaluare importantă, acea singură evaluare care reflectă în mod corect nivelul elevilor la final de semestru are repercursiuni grave asupra stabilirii nivelului cognitiv al elevului. De asemenea, lipsa acestei evaluări importante, pune în dificultate şi pe profesor care nu va putea să îşi stabilească o strategie didactică ulterioară adecvată. Dacă nu ştii exact nivelul elevului la momentul T0, cum ştii, mai departe, unde are nevoie elevul de mai multă intervenţie? Generaţia de elevi care se află acum în clasa a VIII-a este profund afectată de faptul că nu a susţinut nici evaluarea naţională din clasa a VI-a, evaluare care avea de asemenea rolul de a monitoriza gradul de asimilare de către elevi a curriculumului şi de stabilire a măsurilor remediale. În concluzie, din considerente de ordin educaţional, având bază argumente fundamentate pe studii ale specialiştilor în ştiinţele educaţiei, Ministerul Educaţiei menţine tezele, ca formă de evaluare a nivelului de cunoştinţe şi competenţe ale elevilor”, conchide sursa citată.
