România și Bulgaria se află într-un moment de cotitură în ceea ce privește definirea viitoarelor priorități financiare ale Uniunii Europene. În cadrul dezbaterii „Navigând Cadrul Financiar Multianual 2028-2034: competitivitate regională și coeziune strategică”, organizată de Europuls în cadrul proiectului COHERO4EU la Green Transition Forum 2026, au fost analizate mecanismele complexe prin care statele din Europa Centrală și de Est trebuie să își echilibreze interesele naționale cu obiectivele strategice ale blocului comunitar.
Petar Ganev, Cercetător Senior la Institutul de Economie de Piață (IME) din Bulgaria, a subliniat că viitorul regiunii depinde de capacitatea de adaptare la o lume tot mai imprevizibilă. Pentru Bulgaria, dar și pentru România, provocarea majoră este menținerea ritmului de creștere economică în paralel cu susținerea unei politici de coeziune care să reducă disparitățile regionale.
„Bulgaria trebuie să găsească o modalitate de a naviga în această lume tot mai complicată și, în același timp, să își susțină competitivitatea și creșterea economică prin viitorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene”, a declarat Petar Ganev.
În opinia specialistului, arhitectura bugetului pentru perioada 2028-2034 nu trebuie să fie doar un exercițiu de alocare a resurselor, ci un instrument strategic pentru consolidarea pieței unice.
Beneficiar net al bugetului comunitar
Bulgaria, la fel ca România, a resimțit beneficiile directe ale apartenenței la UE prin prisma fondurilor structurale și de investiții. Datele prezentate de Ganev arată că, în cei 19 ani de la aderare, Bulgaria a primit înapoi o sumă considerabil mai mare decât contribuția sa la bugetul comunitar.
„Pentru fiecare euro pe care Bulgaria îl contribuie, primește aproximativ 2,5 euro”, a explicat Petar Ganev, punctând astfel motivul pentru care Sofia și Bucureștiul susțin necesitatea unui buget european generos, capabil să finanțeze consistent politica de coeziune.
Cu toate acestea, expertul avertizează că extinderea bugetului UE vine cu propriile riscuri. Identificarea unor noi surse de venit la nivel european, precum taxele pe marile companii sau accizele pe tutun, ar putea pune presiune pe competitivitatea economică a statelor membre din această regiune.
O dezbatere dincolo de granițele naționale
Discuția despre viitorul buget nu poate fi limitată la interesele imediate ale fiecărui stat membru. Potrivit lui Petar Ganev, miza este viitorul întregii Uniuni Europene, unde prioritățile politice și economice pot intra deseori în conflict.
„Aceasta nu este doar o dezbatere despre Bulgaria sau România, ci și despre viitorul Uniunii Europene”, a punctat Petar Ganev.
Expertul susține că succesul economic al blocului comunitar nu depinde exclusiv de mărirea bugetului. Eficiența pieței unice, simplificarea legislativă și eliminarea birocrației sunt piloni fundamentali care pot stimula dezvoltarea fără a necesita neapărat o majorare semnificativă a contribuțiilor.
„Atunci când vorbim despre competitivitate, discuția depășește simpla dimensiune a bugetului european. Ea vizează funcționarea pieței unice, reducerea birocrației și a reglementărilor excesive, precum și facilitarea libertăților fundamentale care stau la baza pieței interne”, a explicat Petar Ganev.
Sinergii și cooperare regională
Dezbaterea din cadrul Green Transition Forum 2026 a pus un accent deosebit pe modalitățile prin care România și Bulgaria pot valorifica sinergiile transfrontaliere. Instrumentele financiare inovatoare și cooperarea regională sunt considerate cheia pentru creșterea competitivității, inovării și dezvoltării ecosistemelor antreprenoriale.
În centrul acestui proces rămâne politica de coeziune, văzută ca un motor esențial pentru convergența economică. Prin susținerea IMM-urilor și stimularea inovației, statele din regiune pot transforma provocările viitorului Cadru Financiar Multianual în oportunități de modernizare sustenabilă, asigurându-și astfel un loc mai competitiv în cadrul economiei globale.
„Provocarea constă în găsirea unui echilibru între susținerea unei politici de coeziune mai puternice și protejarea avantajelor competitive ale țării, contribuind în același timp la consolidarea competitivității Uniunii Europene în ansamblu”, a conchis Petar Ganev.
- Co-finanțat de Uniunea Europeană. Opiniile exprimate în acest material aparțin exclusiv autorilor și nu reflectă neapărat poziția Uniunii Europene sau a Comisiei Europene. Nici Uniunea Europeană, nici autoritatea finanțatoare nu pot fi considerate responsabile pentru conținutul prezentat.
#cohero4eu #cohesionpolicy #politicadecoeziune
